Dieta pentru afectiuni hepato-biliare

Dieta pentru afectiuni hepato-biliare

Ficatul este cel mai voluminos organ abdominal, avand o greutate de 1200-1500g. Este cunoscut si ca fiind cea mai mare glanda din organism. Indeplineste in liniste extrem de multe functii, avand:
  • rol metabolic
  • rol in digestie
  • rol in coagularea sangelui
  • rol de depozit
  • rol in reglarea temperaturii corpului
  • rol in degradarea si eliminarea medicamentelor
Intervine in metabolismul proteinelor, lipidelor, glucidelor, bilirubinei, acizilor biliari, fierului, vitaminelor. Dintre cele peste o mie de procese chimice care au loc in ficat, mentionam numai cateva actiuni: Intervine in:
  • sinteza si degradarea:
    • hormonilor
    • a factorilor implicati in coagularea sangelui
    • colesterolului
    • trigliceridelor
    • vitaminelor (cel mai importante fiind vitaminele din grupul B si vitamina K)
  • mentinerea valorilor normale ale glicemiei
  • indepartarea din circulatie a celulelor rosii imbatranite prin degradarea hemului in bilirubina
  • circuitul fierului in organism
  • detoxifierea:
    • amoniacului
    • medicamentelor
    • eliminarea microbilor, virusurilor din circulatia portala
Afectiunile ficatului poarta denumirea generica de hepatite si sunt determinate de:
  • ingestia crescuta de alcool
  • virusurile hepatitice
  • incarcarea cu grasimi a ficatului
  • efectul toxic al unor medicamente, noxe
  • mai rar afectiuni metabolice; infectioase; autoimune
Hepatitele se numesc cronice daca afectarea hepatica se mentine timp de 6 luni. Cele mai frecvente hepatite cronice sunt:
  • hepatite cronice virale (generate de virusurile hepatitice B,C,D)
  • steato-hepatitele cronice alcoolice si non-alcoolice (incarcarea cu grasimi a ficatului)
  • hepatitele cronice medicamentoase
  • hemocromatozele (incarcarea cu fier a ficatului)
  • hepatite cronice autoimune
  • boala Wilson (incarcarea cu cupru a ficatului)
  • colangite biliare primitive
  • colangite sclerozante primitive
  • deficit de alfa1 antitripsina
Hepatitele evolueaza tacit o perioada lunga de timp. Nediagnosticate si netratate corespunzator degenereaza in ciroze hepatice sau chiar cancer hepatic. Daca sunteti diagnosticat cu hepatita cronica este bine sa respectati urmatoarele recomandari:
  • intrerupeti definitiv consumul bauturilor alcoolice
  • 4-5 mese regulate, in cantitate redusa
  • respectarea orelor de somn
  • mesele sa fie servite intr-o ambianta placuta
  • mestecati bine alimentele inainte de a fi inghitite
Principii ale regimului de crutare hepatica:
  • fara alcool
  • alimentele vor fi consumate proaspete sau preparate prin fierbere, coacere sau pe gratar
  • fara prajeli
  • fara grasimi solide
  • fara conserve sau conservanti
  • regimul alimentar in functie de toleranta digestiva a fiecarui individ tinand cont de sfaturile de mai jos:
CATEGORII DE ALIMENTE ALIMENTE INTERZISE ALIMENTE PERMISE
SUPE Supe grase cu rantasuri, ciorbe drese cu smantana Supe slabe de carne, legume, zarzavat, supe creme de legume, borsurile
CARNE Carne grasa (de porc, miel, rata, gasca, vanat, mititei, afumaturi, mezeluri) Carne slaba de vaca, vitel, pui, curcan, fiarta, inabusita sau pe gratar
GRASIMI Unt topit, smantana, slanina, seu, untura, jumari, uleiuri prajite, maioneza Grasimi vegetale:margarina, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, masline, porumb) crude
OUA Oua fierte tari, ochiuri prajite, omleta, preparate din galbenus crud Ochiuri ramanesti (in apa), albus fiert (2 oua/saptamana)
LACTATE Smantana, frisca, branzeturi grase, fermentate, inclusiv branza de burduf, branzeturi topite, cascaval la capac Lapte dulce, lapte batut, iaurt, kefir, sana, branza de vaci, cas, telemea, urda
PESTE Peste gras (crap romanesc, nisetru, cega, morun, somn), saramura, peste sarat, afumat, conserve de peste, icre de orice fel, moluste Peste slab (cod, merlucius, pastrav) fiert sau la gratar
LEGUME Fasole, mazare uscata, linte, varza, ridichi, ceapa, usturoi, castraveti, gulii, ardei, rosii, vinete, ciuperci, bureti Fasole verde, mazare verde, morcovi, dovlecei, gulii, cartofi, spanac, urzici, conopida, salata, porumb
FRUCTE Nuci, alune, caju, arahide, migdale, fistic, seminte de dovleac, floarea soarelui Mere, pere, caise, piersici, prune, struguri, zmeura, capsuni, fargi, pepene verde si galben, banane
FAINOASE Pateuri, saleuri, croissant, painea neagra, intermediara, painea proaspata, arpacasul, graul ca atare Orez, gris, paste fainoase (fidea, taitei, macaroane), cereale tip musli, sufleuri
CONDIMENTE Piper, ardei iute, boia de ardei, otet, hrean, mustar, ketch-up, dessenguri pe baza de smantana, maioneza Patrunjel, marar, leustean, cimbru, coriandru, oregan, busuioc, maghiran, dafin, tarhon, suc de lamaie
DULCIURI Prajituri cu frisca, creme cu unt, ciocolata, inghetata, foietaj, torturi Budinci de gris, orez, paste fainoase, tarte, placinta cu mere, branza, marmelada, magiun, dulceata, miere, compoturi, bezele, tarte, sarlote
BAUTURI Bauturi alcoolice (inclusiv bere, vin) Sucuri naturale de fructe, 1 cafea/zi
Important! Daca sesizati:
  • aparitia unor urini hipercrome ca „berea neagra”, scaune decolorate
  • colorarea in galben a tegumentelor,
  • sangerari la nivelul gingiilor, altor mucoase
  • varsaturi cu sange, sau in „zat de cafea”
  • emisia unor scaune inchise la culoare (de culoare neagra) urat mirositoare,
  • marirea de volum a abdomenului, a membrelor inferioare
adresati-va de urgenta medicului curent!
Bibliografie: Textbook of Gastroenterology/Edited by Tadataka Yamada, Fifth Edition, Blackwell Publishing , 2009 The 16th Edition of Harrison’s Principles of Internal Medicine, McGraw-Hill Medical Publishing Division, 2005 M. Grigorescu, O.Pascu, Tratat de Gastroenterologie Clinica, Vol II, Editura Tehnica Bucuresti, 1997 Iulian Mincu, Viorel T. Mogos, Bazele Practice ale Nutritiei Omului Bolnav, Editura Coresi, Bucuresti, 1997 Maria Mota, Alimentatia Omului Sanatos si Bolnav, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005