Sangerarile anorectale

Unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacienţii merg la cabinetul medicului gastroenterolog sunt sângerările anorectale.

De unde provine sangerarea ?

Sângerarea poate proveni de oriunde. Cu toate acestea cele mai frecvente organe afectate sunt: anusul, colonul si stomacul.

Anusul – Sangele care provine de la anus sau de la rect este proaspat si rosu deschis la culoare pentru ca nu are timp sa se coaguleze sau sa se altereze de-a lungului tractului. Aceasta sangerare in scaun vizibila ca fiind deschisa la culoare poarta numele de hematochezie.

Colonul – În această situație sângele este de obicei amestecat cu fecalele. Culoarea este roșu inchis, dar nu intotdeauna. Dacă sângerarea este activă pentru mai mult timp, sângele poate fi proaspăt având culoarea roșu deschis si poate sa nu fie amestecat cu fecalele ca și in cazul sângerării de la anus.

Stomacul – Până sa fie eliminat prin defecație, săngele are de străbătut intestinul subțire, apoi intestinul gros. În tot acest timp sângele se alterează, devine închis la culoare ,,în zaț de cafea,,  si va fi amestecat cu fecalele. Astfel, fecalele vor fi foarte inchise la culoare, negre, vor avea consistența păstosă, moale si poartă denumirea de melena. Melena este provocată de o sângerare de aproximativ 100-200 ml (cel puțin) sânge la nivelul tractului digestiv superior.

Cauzele sângerărilor rectale sunt variate:

Hemoroizii – cea mai frecventă cauză de sângerare, reprezintă inflamația venelor rectale  din canalul anal. Hemoroizii externi sunt dureroşi şi pot determina usturime şi mâncărime perianală. Hemoroizii  interni sângerează frecvent. Uneori, sângerarea poate fi masivă şi poate duce la apariţia anemiei.

Fisura anală –  este o leziune în canalul anal şi este provocată de scaunele de consistenţă crescută. În general, sângerarea este minină şi este însoţită de durere severă care se accentuează la trecerea bolului fecal prin canalul anal“.

Ulcerul rectal – poate fi consecinţa unor infecţii sau tratamente cu antiinflamatoare, apare în special la cei cu diabet şi comorbidităţi cardiace.

Diverticuloza – este o altă afecţiune medicală care poate fi însoţită de sângerări anale. Diverticulii sunt dilataţii sacciforme (ca niște dependințe) la nivelul cadrului colic, care conţin mucoasa colonică normală. Ei se pot inflama şi infecta, proces denumit diverticulită. Sângerarea, reprezintă o complicație care nu de puţine ori poate fi severă.

Infecţia – cu diverse microorganisme, precum Campylobacter jejuni, Salmonella, Shigella, Escherichia coli, Clostridium difficile pot determina enterocolite grave care se pot manifesta cu scaune sangvinolente, durere abdominală, febră etc.

Inflamaţia – colita ulcerativă este o boală inflamatorie intestinală caracterizată prin inflamaţie cronică a mucoasei colonului, a cărei principală trăsătură sunt scaunele diareice cu sânge.

Polipii – sunt formaţiuni protruzive ce se pot situa la nivelul oricărui segment al tubului digestiv şi se pot complica cu sângerare rectală.

Tumorile – cel mai frecvent sediu atât al celor benigne, cât şi al celor maligne, este la nivel colorectal; persoanele cu cel mai mare risc sunt cele de peste 50 ani, de aceea se impune colonoscopia după această vârstă.

Colita ischemică – este o afecţiune care apare în urma diminuării fluxului sangvin la nivel colonic, având, în general, cauze cardiace – hipotensiune, aritmii – sau vasculare  – ateromatoza, coagulopatii – şi în care peretele intestinal se inflamează şi ulcerează, apărând în final şi rectoragiile.

Traumatismele – pot fi deasemeni o cauză de hemoragie anorectală, apar la inserţia de corpi străini intrarectal.

Cum se pune diagnosticul ?

• Anamneza – Istoricului medical si familial.

Febra, durerea abdominală, vărsăturile, sângerarea persistentă şi semnificativă, scăderea recentă în greutate, diareea severă şi prelungită, alternanţa constipaţie-diaree, scaunele creionate şi senzaţia de ,,defecaţie ineficientă,, sunt toate semne asociate ale sângerărilor anorectale şi care ar trebui să ne determine să ne prezentăm la medic.

• Examenului fizic

inclusiv examinarea anorectală prin tuşeu rectal, poate obiectiva sau nu, sânge în rect; de asemenea, se pot palpa eventualele formaţiuni tumorale rectale joase şi evalua sensibilitatea anorectală“.

• Teste de laborator

poate fi vorba despre analize ale sângelui (se poate determina dacă pacientul are anemie si gradul de sângerare) sau analize ale materiilor fecale (pot depista sângerările oculte).

• Colonoscopia

Este o procedură care implica folosirea unui tub flexibil, subțire, prevăzut cu o lumină si o cameră care va transmite imagini pe un monitor. Acesta poarta numele de colonoscop si permite vizualizarea rectului si întregului colon. Pacientul va sta întins, pe o parte. Gastroenterologul va introduce colonoscopul prin anus si il va ghida ușor prin rect și apoi prin colon. Colonoscopia necesită pregătirea pacientului cu 1-3 zile înainte de investigație.

• Endoscopia

este o procedură ce implică folosirea unui aparat care se numește endoscop – un tub mic, flexibil, prevăzut cu o sursa de lumină și o cameră pentru a vizualiza tractul digestiv superior. Acesta este introdus cu grijă prin cavitatea bucală, străbate esofagul si ajunge ulterior la nivelul stomacului. În urma acestei investigații se poate obține și o probă de biopsie ce va fi trimisă spre a fi analizată histopatologic.

• Computer tomograful (CT) abdominal

Pentru această investigație pacientului i se poate administra o substanță de contrast.

CONCLUZIE:

• Sângerarea poate sa apară in orice parte a sistemului digestiv,
• Este un simptom al unei afecțiuni si nu o boală in sine,
• O varietate de boli pot cauza sângerare la nivelul tractului digestiv
• Localizarea sursei sângerării este un pas important pentru depistarea cauzei,
• Tratamentul depinde de cauza și/sau localizrea sângerării.